Ce?Cine?Cum?Unde?

  Pentru ce sunt eu aici?

Ma numesc Elena si sunt aici ca sa indeplinesc dorinta
unchiului meu,Pavel si anume sa apara intr-o poveste, intr-o carte,dar eu ma descurc cu ce am....un blog.
Unchiul meu a murit,Dumnezeu sa-l odihneasca,dar a avut o viata plina de ....aventuri(nu le pot numi altfel si o sa vedeti de ce),pe care mi le-a povestit cand eram mai mica.Erau povestirile mele preferate.Povestirile unchiului.
Mai intai de toate,viata sa.S-a casatorit la 28 de ani,dar sotia i-a murit dupa doar doi ani de casnicie intr-un nefericit accident de masina.Ce distrus a fost!
Dupa ce a crezut ca viata lui nu mai are nici un rost si si-a perdut orice speranta s-a hotarat sa mearga sa calatoreasca,caci nu mai vroia sa auda de altceva.Ii placea sa calatoreasca inca de mic si numai asa s-a gandit ca va mai uita de aceasta nenorocire ce se abatuse asupra lui.Pavel s-a nascut la Stanesti.A locuit cu sotia in Giurgiu,dar s-a hotarat sa plece la Alexandria,unde locuia o vara de a lui.
Pana acolo cum sa mearga?
Nu avea nici un ban.Nu avea masina,dar avea ceva mai puternic vointa lui nestramutata.
A plecat pe jos,dormea sub cerul liber si cand gasea pe cineva care sa-l ia sa-l duca era bucuros.Intr-o zi a dat peste un autobuz,ce mergea incet-incet,era plin de lume si bagaje,in special tarani plecati cu gainile,cu branza,cu "toale noi" care mergeau la nunta sau veneau de la oras.
Soferul,vesel ,poate chiar prea vesel datorita unui lichid suspicios l-a luat si pe el,desi,la inceput nu a stiut unde va incapea."Daca-ti faci un loc undeva,te iau cu oamenii astia buni,ca suntem ori nu oameni cu totii,ai?"
Pavel s-a urcat si s-a pus si el pe undeva,pe langa un cocos si a rasuflat linistit,ca nu se putea plange,mergea pe gratis.
Alexandria,oras mare si frumos,cu multe biserici,oras ingrijit(cel putin pe vremea cand a fost unchiul prin el,ca eu,una nu l-am vazut niciodata) care adaposteste atatia locuitori ai tarii noastre este un labirint pentru bietul Pavel,care nu cunoaste si "se plimba" pe strazi pana pe la 8 seara,cand,ca printr-o minune gaseste casa unde statea vara lui.
Alexandrenii oameni buni ii spun ca femeia cu pricina s-a casatorit si s-a mutat la casa ei (care e de fapt casa sotului),dar nu-l gonesc .Cand aud ca a facut drum lung pana aici il pun la masa si,ca si cum se cunosc de o viata incep a povesti.Pavel manaca peste fript,chiftelute si chec,insotiti de nelipsitul vin."Cafeaua nu mai e buna seara ci doar dimineata pe burta goala"
Si uite asa incepe viata unchiului ca un calator .... prin Romania si apoi..