Continuarea aventurii

Unchiul meu,"mare suflet calator",precum spiritele pe care le bantuie un gand trist sau viata dura,pleaca si nu se uita in urma,dar Pavel nu a fost asa,mi-a spus cum s-a uitat de atatea ori in urma intrebandu-se ce face si daca e bine,dar in ciuda acestor ganduri ce parca nu ii dadeau pace,nu vroia sa se intoarca.Dupa ce a plecat din Alexandria cu toata ospitalitatea oamenilor de pe aici Pavel  nu vroia sa ramana prea mult intr-un loc si asta pentru ca isi pusese in gand sa calatoreasca,nu altceva.
Deci iata-l plecat dupa ce primeste ceva bani pentru tren la...Caracal.Nu vazuse niciodata orasul si de abia astepta.
Acolo a dat peste sora mamei sotiei lui,care,suflet deschis l-a chemat acasa la dansa,sa mai bea un paharel la o vorba.Pavel a acceptat,dar batrana i-a dat adresa,caci acuma se ducea la posta cu treburi.Ce sa faca? Sa ignore o invitatie tocmai buna?

Pavel a luat-o pe strazile de la periferie,caci draguta de matusica isi avea "conacul" departe de aglomeratia orasului si de orice fel de urma de civilizatie.Ca in orice oras exista si o parte mai "rebela".
Pavel abandoneaza orice speranta de a mai gasi casa matusii si acum cauta o cale de a iesi din acest labirint straniu.
Fuge de niste catei,pe care daca ii vedea un om cat se poate de curajos sau puternic facea aceeasi alegere ca si el.Trece pe langa niste politisti care,veniti cu treburi ,il vad drept un hot si uite asa Pavel ajunge la politie....
Dupa o groaza de explicatii,unchiul meu reuseste sa-si "dovedeasca nevinovatia" si chiar se imprieteneste cu unul dintre domnii politisti,care suflet deschis ,au stat la taclale ore in sir,in mare discutii in contradictoriu,discutii aprinse cu vorbe frumoase,dragastoase,ca la usa cortului,dar la sfarsit tot ei se imbratisau si radeau.
Pot sa spun aici ce mi-a spus si unchiul meu iubit:Cum se spune ca anumiti oameni atrag anumite evenimente,de exemplu un detectiv o crima ,dar nu-i asa mereu,tu pur si simplu faci alegerile ce duc la aceste evenimente.Daca un om e foarte suspicios cu oamenii din jurul lui si ii vede pe toti ca purtand o masca nu mai asta va gasi.Motive pentru hotararea sa.
Cel mai bine e sa pornesti la drumul mare,nu mai asa vezi cum sunt oamenii de fapt.
Dai peste oameni rai,dar si peste cei buni.Ti se intampla si rele si bune,dar ceva e sigur totusi:mai tarziu vei rade.
Iti vei aminti sau vei povesti si vei rade si daca rad si altii cu tine este foarte bine,inseamna ca,tu,ca om ai facut un bine prin ceea ce ai trait,punand un zambet pe fata unor oameni.
Pai,nu-i asa?
Un om hotaraste singur drumul in viata si tot el isi alege calea,ca il ajuta bunul Dumnezeu si ii mai spune pe unde sa o ia e altceva,dar Dumnezeu ne-a lasat liberi si noi alegem ceea ce facem.

Recomand

Recomand cu toata inima aceste ghiduri,pe care eu le consider chiar foarte bune si explicite.
Cei de la National Geographic au facut o treaba buna.

Pana atunci cand voi scrie continuarea "aventurilor" lui Pavel....

Ce e frumos in Romania?

Ce mai e frumos prin Romania?
Toata lumea pleaca acuma prin alte colturi ale lumii,dar chiar nu e nimic frumos in tara noastra...bine,exagerez si eu,dar ca sa va spun asa,de cand eram mica si imi povestea unchiul meu de peripetiile lui prin Romania.Apoi a calatorit si in alte locuri ale lumii,dar eu credeam ca avem o tara minunata plina de de toate.
Valenii de munte,Valea Plopului,de exemplu...e un loc minunat pe care vi-l recomand.Este un taram ,parca neatins de timp.Este perfect pentru un city break.Este ca in reclama aceea...The Carpatians Garden,parca :D

Si apoi Sibiul:

Si atatea si atatea: Vulcanii noroiosi,atatea pesteri,Curtea de arges

Va spun ce am vazut eu....dar voi?

Tot de pe vremea sa...

De pe vremea unchiului meu...
Avea multe reviste umoristice"Urzica"....eu chiar nu stiam ce sunt ,pana sa le rasfoiesc putin.Sunt chiar haioase.

Mai aveti asa ceva?

Ce?Cine?Cum?Unde?

  Pentru ce sunt eu aici?

Ma numesc Elena si sunt aici ca sa indeplinesc dorinta
unchiului meu,Pavel si anume sa apara intr-o poveste, intr-o carte,dar eu ma descurc cu ce am....un blog.
Unchiul meu a murit,Dumnezeu sa-l odihneasca,dar a avut o viata plina de ....aventuri(nu le pot numi altfel si o sa vedeti de ce),pe care mi le-a povestit cand eram mai mica.Erau povestirile mele preferate.Povestirile unchiului.
Mai intai de toate,viata sa.S-a casatorit la 28 de ani,dar sotia i-a murit dupa doar doi ani de casnicie intr-un nefericit accident de masina.Ce distrus a fost!
Dupa ce a crezut ca viata lui nu mai are nici un rost si si-a perdut orice speranta s-a hotarat sa mearga sa calatoreasca,caci nu mai vroia sa auda de altceva.Ii placea sa calatoreasca inca de mic si numai asa s-a gandit ca va mai uita de aceasta nenorocire ce se abatuse asupra lui.Pavel s-a nascut la Stanesti.A locuit cu sotia in Giurgiu,dar s-a hotarat sa plece la Alexandria,unde locuia o vara de a lui.
Pana acolo cum sa mearga?
Nu avea nici un ban.Nu avea masina,dar avea ceva mai puternic vointa lui nestramutata.
A plecat pe jos,dormea sub cerul liber si cand gasea pe cineva care sa-l ia sa-l duca era bucuros.Intr-o zi a dat peste un autobuz,ce mergea incet-incet,era plin de lume si bagaje,in special tarani plecati cu gainile,cu branza,cu "toale noi" care mergeau la nunta sau veneau de la oras.
Soferul,vesel ,poate chiar prea vesel datorita unui lichid suspicios l-a luat si pe el,desi,la inceput nu a stiut unde va incapea."Daca-ti faci un loc undeva,te iau cu oamenii astia buni,ca suntem ori nu oameni cu totii,ai?"
Pavel s-a urcat si s-a pus si el pe undeva,pe langa un cocos si a rasuflat linistit,ca nu se putea plange,mergea pe gratis.
Alexandria,oras mare si frumos,cu multe biserici,oras ingrijit(cel putin pe vremea cand a fost unchiul prin el,ca eu,una nu l-am vazut niciodata) care adaposteste atatia locuitori ai tarii noastre este un labirint pentru bietul Pavel,care nu cunoaste si "se plimba" pe strazi pana pe la 8 seara,cand,ca printr-o minune gaseste casa unde statea vara lui.
Alexandrenii oameni buni ii spun ca femeia cu pricina s-a casatorit si s-a mutat la casa ei (care e de fapt casa sotului),dar nu-l gonesc .Cand aud ca a facut drum lung pana aici il pun la masa si,ca si cum se cunosc de o viata incep a povesti.Pavel manaca peste fript,chiftelute si chec,insotiti de nelipsitul vin."Cafeaua nu mai e buna seara ci doar dimineata pe burta goala"
Si uite asa incepe viata unchiului ca un calator .... prin Romania si apoi..